De vorba cu prozatoarea Oma Stanescu

De vorba cu prozatoarea Oma Stanescu

De vorba cu prozatoarea Oma Stanescu

Stimată doamnă Carmen (Oma) Stănescu, cel puţin trei cărţi semnate de dvs., dintre cele de care vom discuta, sunt inspirate dintr-o lume, alta decât cea românească: Arşiţa Karmei şi The Fire Of Karma, ambele sub egida Editurii ZEIT, în 2009 şi 2010.

În decembrie 1986, cu sprijin financiar suedez, plecam în India pentru un tratament medical… Acolo, am încercat din răsputeri să mă adaptez acestei lumi, necunoscută mie, fascinantă pentru orice european, care are oricum o altă concepţie despre lume şi viaţă, altă cultură, alte obiceiuri şi tradiţii, incapabil să înţeleagă misterele Orientului, miturile, legendele, religiile şi chiar un cortegiu de legi, altele decât în Europa.

Până la un punct am crezut că am găsit o anumită înţelegere, altfel nu aş fi putut supravieţui… India este o lume dominată de prejudecăţi, pe care n-a putut-o schimba nici măcar regimul colonial britanic cu toate măsurile severe luate de Coroana regală de pe meleagurile Tamisei; un univers uman constrâns de religia ancestrală populată de zei şi zeiţe, care hotărăsc soarta credinciosului. Eu nu m-am temut de aceste entităţi, cu toate că simţeam cum mi se pun bariere de tot felul – din viaţa zeilor sau a oamenilor – deşi, acolo, în India, eu am avut şi un guru şi încercam cu disperare să-i fiu discipol… Dar învăţăturile sunt una, şi ceea ce ne dictează mintea şi inima, este cu totul şi cu totul altceva!

Romanul meu are trei variante editoriale şi poate că de fiecare dată mi-am amintit mereu altceva despre această lume.

Tehnicile Yoga v-au folosit, a meritat să încercaţi tratamente medicale tradiţionale din îndepărtata Indie?

Desigur că mi-au folosit, dar acum, după 20 de ani am descoperit o Ayurveda românească, şi nu numai, care mi-a permis să-mi tratez afecţiunile ce au apărut între timp. Când eşti tânăr nu dai atenţia la detalii, ba mai capeţi şi alte vicii, ca de exemplu consumul de cafea în exces, fără să observi că organismul suferă, şi abia când treci pragurile metabolice, îţi dai seama că ai exagerat, însă e prea târziu…

Cât timp aţi stat în India, ştiu că v-aţi completat studiile cu specializări care n-au nicio legătură cu profesia dvs. de economist…

Aşa este… acolo, în îndepărtata ţară a maharajahilor am absolvit cursuri de tehnică radiantă gradele I şi I; sunt absolventă de cursuri Hatha Yoga la Serampore – Calcuta, Ananda Ashram Pondicherry, Yoga Institute Lonavla Poona, Jain Yoga Institute Adhymatha La Dhana Kondra New Delhy; am fost apoi studentă la în Ayurveda timp de 6 luni în 1988, ş Ariya Vayda Shinitsa Salayam Coimbatore India şi Ariya Vaiyda Salayam Kottaki al Kerali.

Am făcut Yoga cu Swamigi Gitananda din Podincherry, Yoga pe care am continuat-o ca disciplină la Institutul yogin din Lonavla şi la Bangalore Institute of Naturopathy at Yogie Sciences, precum şi Ayurveda cu profesorul Rajagopalan în Coimbatore.

Toate acestea le-am scris în cartea mea Arşiţa Karmei şi le-am studiat pentru sufletul, mintea şi trupul meu. La început, după întoarcerea mea din India, am avut chiar şi studenţi…

Aţi invăţat dialectul bengali dintre numeroasele idiomuri vorbite în India şi v-aţi iniţiat în descifrarea textelor sanscrite! Aţi citit în original Ramayana şi Mahatharata?

Sanscrita este o limbă organică; literele ei sunt pe ceakrele din corpul nostru. Indienii o au în sânge. Cât timp am studiat-o, adică mai puţin de un am a fost numai o perioadă de iniţiere incipientă, nicidecum aprofundată. Dacă aş mai fi zăbovit în India cu siguranţă m-aş fi perfecţionat în câteva limbi indiene din cele peste 600 existente. Un indian din Maharashta nu se poate înţelege cu un tamilian decât în engleză, pentru că Hindi are 47 de litere iar Tamil 247 de semne.

În 2008 aţi publicat romanul Mrejele iubirii, roman tot cu caracter autobiografic…

A fost un manuscris din perioada studenţiei. Nu am fost şi nu sunt o sfântă. Probabil, posteritatea îmi va judeca sinceritatea, mulţi dintre cititorii de vârsta mea şi nu numai, se regăsesc în paginile acestei cărţi…

Mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ajutat să-mi păstrez o anumită verticalitate pe care nu o prea văd la tânăra generaţie, în general… sau poate mă înşel eu!?!

Cum credeţi că a fost lansarea recentei The Fire Of Karma?

A fost o lansare în adevăratul sens al cuvântului şi sunt sigură că fără ajutorul dvs. nu aş fi putut face nimic. Mulţumesc că am avut şansa să vă întâlnesc…

Ce planuri editoriale mai are scriitoarea Oma Stănescu?

În 2011 aş dori să-mi public alte două romane care aşteaptă de atâta amar de vreme să vadă lumina tiparului: Sobrele iubite sau Mocnitele iubiri, nu m-am hotărât asupra titlului… mai trebuie să port o discuţie în acest sens cu dl. editor Cătălin Moldoveanu de la ZEIT şi Furtuni şi năzuinţe, variante româneşti ale Arşiţei Karmei în care eroul principal este Nadan în România (sub alt nume), pentru a nu fi trasă la răspundere că m-am inspirat din realitate, fără permisiunea personajelor (!?)

Să trecem cu bine de mediatizatul an 2012 şi vă voi împărtăşi dintre proiectele mele de viitor.

Totul vine de la Dumnezeu, nimic nu-i al nostru, nici măcar talentul!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *